decoratii

Alaturi de moneda nationala, decoratiile sunt o expresie a afirmarii suveranitatii unui stat. Nu intimplator prima lege româneasca votata dupa dobindirea independentei, a fost aceea de instituire a ordinului national “Steaua României”.

Originea decoratiilor trebuie cautata in antichitatea romana. Popor razboinic, romanii au inteles de timpuriu importanta recompensarii actelor de bravura savirsite pe cimpul de lupta. Din acest motiv, sistemul de rasplatire (dona militaria) prin anumite obiecte, numeroase si variate dar cu semnificatii precise si ierarhii stricte, era foarte bine pus la punct. El consta din obiecte ca: bratari, coliere si phalere, destinate gradelor inferioare (legionari, centurioni) si lanci si coroane pentru cele superioare (tribuni si prefecti).
Coroanele la rindul lor erau de mai multe feluri in functie de natura faptei pentru care se acordau. Cel mai rar acordata astfel de coroana era de exemplu coroana “graminea”, facuta din iarba pamintului cucerit sau despresurat. Mai existau coroane din laur, din frunze de stejar, sau din aur. Aceste recompense se purtau numai in anumite imprejurari, la sarbatori sau la triumfuri.
Forma moderna a medaliei rotunde agatate de o panglica a aparut in timpul lui Septimiu Sever care a inlocuit cu astfel de obiecte phalerele din tabla subtire ce se purtau pe curelele uniformei.

Primele ordine asa cum le cunoastem astazi au aparut la sfirsitul Evului Mediu: 1219 Ordinul Daneborg creat de Waldemar al II-lea al Danemarcei, Ordinul Jartierei instituit in 1327 in Anglia de catre Eduard al III-lea, Ordinul Stelei, instituit in 1350 in Franta de catre Ioan cel Bun, Ordinul Collara di Savoia infiintat in 1362 de catre Amedeo al II-lea de Savoia.
Cel mai celebru ordin francez, cel al Legiunii de Onoare, a fost creat de catre Napoleon Bonaparte in 1802 cind a devenit prim consul.

In tara noastra decoratiile au aparut relativ tirziu. Pe de o parte obiceiul pamintului era de a se recompensa faptele de arme prin acordarea de mosii sau alte cadouri din partea domnitorului, iar pe de alta parte, suzeranitatea turceasca ce s-a perpetuat pina in 1877 a impiedicat pe domnitorii români de a institui decoratii ce ar fi fost privite ca incercari de afirmare a independentei fata de Inalta Poarta.
Cu toate acestea au existat inainte de cucerirea independentei citeva incercari, unele reusite altele nu, de a se institui astfel de recompense. Putem cita in acest sens medalia “Pentru Destoinicie si Osirdie” din 1851 a lui Barbu Stirbei, medalile “Pro Virtute Militari” (1860) instituita pentru a rasplati pe cei care au luptat in 1848 in Dealul Spirii, “Virtutea Militara“, si “Devotament si Curagiu” (1864) infiintate pe tacute de catre Alexandru Ioan Cuza si acordate unor apropiati ai sai. Tot lui Cuza I se datoreaza si prima incercare, din pacate nereusita de a infiinta un ordin national, numit Ordinul Unirii. Piesele ordinului au fost comandate si executate la Paris dar ele nu s-au acordat ci doar s-au inminat unor apropiati ai domnitorului. Aceste piese, usor modificate, au devenit mai tirziu insemnele gradelor primului Ordin National infiintat de catre domnitorul Carol I, sub numele de Steaua României.
Ca domnitor aflat sub suzeranitatea turceasca, Carol I a reusit totusI sa instituie decoratiile “Virtutea Militara” sI "Bene Merenti” precum sI Insemnele onorifice pentru 18 sI 25 de ani servitI In armata.

Adevarata nastere a sistemului de decoratii românesti are loc dupa 1877 prin Infiintarea ordinului Steaua României. Au urmat, crucile “Trecerea Dunarii” si “Elisabeta” sI medaliile “Aparatorii Independentei” si “Serviciul Credincios”.
In 1881, cind România a fost proclamata regat s-a infiintat al doilea ordin national numit “Coroana României” iar in 1906, la aniversarea a 40 de ani de domnie a lui Carol I s-a instituit cel mai inalt ordin românesc: Ordinul Carol I.
Primul ordin militar propriuzis a fost infiintat in 1916 de catre regele Ferdinand I. Este vorba de catre Ordinul Mihai Viteazul, a carui forma a fost desenata de catre regele insusi.
Sistemul de decoratii românesc cuprindea bineinteles mult mai multe decoratii si medalii, iar dupa 1932, el a fost reorganizat si imbogatit excesiv, de catre regele Carol al II-lea. Merita insa sa amintim ca acestui rege I se datoreaza instituirea primului ordin din lume destinat avitorilor: “Virtutea aeronautica”

Comunistii venitI la putere in 1947 au inlocuit sistemul de decoratii monarhist cu unul de inspiratie sovietica. Acesta cuprindea titluri de onoare ca: “Erou al Muncii Socialiste”, “Om de stiinta emerit”, “Artist al Poporului”, etc… si ordine nationale ca: Steaua RPR, Ordinul Muncii, etc..
Sistemul socialist de decoratii, altfel foarte bine organizat, pacatuia prin faptul ca piesele sale puteau fi decernate in numar nelimitat, spre deosebire de cel monarhist care limita membrii unui ordin la un numar fix.

Din 1998 s-a revenit la sistemul traditional de decoratii românesc prin reinstituirea Ordinului Steaua României.

decoratii		Monetaria Statului


	despre decoratii decoratiile românesti - ordine decoratiile romanesti - medalii	Alaturi de moneda nationala, decoratiile sunt o expresie a afirmarii suveranitatii unui stat. Nu intimplator prima lege româneasca votata dupa dobindirea independentei, a fost aceea de instituire a ordinului national “Steaua României”. Originea decoratiilor trebuie cautata in antichitatea romana. Popor razboinic, romanii au inteles de timpuriu importanta recompensarii actelor de bravura savirsite pe cimpul de lupta. Din acest motiv, sistemul de rasplatire (dona militaria) prin anumite obiecte, numeroase si variate dar cu semnificatii precise si ierarhii stricte, era foarte bine pus la punct. El consta din obiecte ca: bratari, coliere si phalere, destinate gradelor inferioare (legionari, centurioni) si lanci si coroane pentru cele superioare (tribuni si prefecti). Coroanele la rindul lor erau de mai multe feluri in functie de natura faptei pentru care se acordau. Cel mai rar acordata astfel de coroana era de exemplu coroana “graminea”, facuta din iarba pamintului cucerit sau despresurat. Mai existau coroane din laur, din frunze de stejar, sau din aur. Aceste recompense se purtau numai in anumite imprejurari, la sarbatori sau la triumfuri. Forma moderna a medaliei rotunde agatate de o panglica a aparut in timpul lui Septimiu Sever care a inlocuit cu astfel de obiecte phalerele din tabla subtire ce se purtau pe curelele uniformei. Primele ordine asa cum le cunoastem astazi au aparut la sfirsitul Evului Mediu: 1219 Ordinul Daneborg creat de Waldemar al II-lea al Danemarcei, Ordinul Jartierei instituit in 1327 in Anglia de catre Eduard al III-lea, Ordinul Stelei, instituit in 1350 in Franta de catre Ioan cel Bun, Ordinul Collara di Savoia infiintat in 1362 de catre Amedeo al II-lea de Savoia. Cel mai celebru ordin francez, cel al Legiunii de Onoare, a fost creat de catre Napoleon Bonaparte in 1802 cind a devenit prim consul. In tara noastra decoratiile au aparut relativ tirziu. Pe de o parte obiceiul pamintului era de a se recompensa faptele de arme prin acordarea de mosii sau alte cadouri din partea domnitorului, iar pe de alta parte, suzeranitatea turceasca ce s-a perpetuat pina in 1877 a impiedicat pe domnitorii români de a institui decoratii ce ar fi fost privite ca incercari de afirmare a independentei fata de Inalta Poarta. Cu toate acestea au existat inainte de cucerirea independentei citeva incercari, unele reusite altele nu, de a se institui astfel de recompense. Putem cita in acest sens medalia “Pentru Destoinicie si Osirdie” din 1851 a lui Barbu Stirbei, medalile “Pro Virtute Militari” (1860) instituita pentru a rasplati pe cei care au luptat in 1848 in Dealul Spirii, “Virtutea Militara“, si “Devotament si Curagiu” (1864) infiintate pe tacute de catre Alexandru Ioan Cuza si acordate unor apropiati ai sai. Tot lui Cuza I se datoreaza si prima incercare, din pacate nereusita de a infiinta un ordin national, numit Ordinul Unirii. Piesele ordinului au fost comandate si executate la Paris dar ele nu s-au acordat ci doar s-au inminat unor apropiati ai domnitorului. Aceste piese, usor modificate, au devenit mai tirziu insemnele gradelor primului Ordin National infiintat de catre domnitorul Carol I, sub numele de Steaua României. Ca domnitor aflat sub suzeranitatea turceasca, Carol I a reusit totusI sa instituie decoratiile “Virtutea Militara” sI "Bene Merenti” precum sI Insemnele onorifice pentru 18 sI 25 de ani servitI In armata. Adevarata nastere a sistemului de decoratii românesti are loc dupa 1877 prin Infiintarea ordinului Steaua României. Au urmat, crucile “Trecerea Dunarii” si “Elisabeta” sI medaliile “Aparatorii Independentei” si “Serviciul Credincios”. In 1881, cind România a fost proclamata regat s-a infiintat al doilea ordin national numit “Coroana României” iar in 1906, la aniversarea a 40 de ani de domnie a lui Carol I s-a instituit cel mai inalt ordin românesc: Ordinul Carol I. Primul ordin militar propriuzis a fost infiintat in 1916 de catre regele Ferdinand I. Este vorba de catre Ordinul Mihai Viteazul, a carui forma a fost desenata de catre regele insusi. Sistemul de decoratii românesc cuprindea bineinteles mult mai multe decoratii si medalii, iar dupa 1932, el a fost reorganizat si imbogatit excesiv, de catre regele Carol al II-lea. Merita insa sa amintim ca acestui rege I se datoreaza instituirea primului ordin din lume destinat avitorilor: “Virtutea aeronautica” Comunistii venitI la putere in 1947 au inlocuit sistemul de decoratii monarhist cu unul de inspiratie sovietica. Acesta cuprindea titluri de onoare ca: “Erou al Muncii Socialiste”, “Om de stiinta emerit”, “Artist al Poporului”, etc… si ordine nationale ca: Steaua RPR, Ordinul Muncii, etc.. Sistemul socialist de decoratii, altfel foarte bine organizat, pacatuia prin faptul ca piesele sale puteau fi decernate in numar nelimitat, spre deosebire de cel monarhist care limita membrii unui ordin la un numar fix. Din 1998 s-a revenit la sistemul traditional de decoratii românesc prin reinstituirea Ordinului Steaua României.
	Phalere romane - se prindeau pe platosa armurii soldatilor Ordinul Jartierei - cel mai vechi ordin britanic (1327) Ordinul Unirii - (1864) Incercarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a institui un ordin national s-a lovit de impotrivirea Imperiului Otoman. Insemnele fabricate la Paris in vremea lui Cuza s-au folosit cu modificari la Steaua Romaniei (1877)